"- Nu vezi cât eşti de prost. Nu mai poţi tu că aş fi putut să te înşel cu x sau cu y, problema ta este care e diferenţa între x, y şi tine. Nu-ţi pasă nici cât un picior de broască de ce aş fi putut s-o fac, dacă nu cumva mi-ai dat tu motive, dacă nu cumva voiam să mă fut şă-atât, mai ales fără să-mi dai motive, să mă fut pur si simplu, fără să mai fiu nevoită să vad mutra unuia care imediat după un orgasm, al lui, crede că m-a supus, că m-a avut, că-s a lui. Nu voi fi a nimănui niciodată mai mult decât voi fi a mea şi a dorinţelor mele, a intimităţilor mele, n-o să mă supună nici un om, nevoie sau lucru decât dacă aşa am eu chef. 

 Cine dracu eşti tu de-mi arunci rahaturile ăstea în faţă? Şi ce? Voiai să i-o sug ca să-ţi demonstrezi ţie peste timp ce tare sunt în limbă, sau poate voiai să iau o decizie corectă de ce am de făcut mai departe cu viaţa mea, după un sex cu tine, după acelaşi duş de după, după somnul călduţ în braţele tale pline de suspiciune că mâine sau poimâine aş sări într-un cearceaf de hotel ca să te rănesc pe tine.

 Mi-e jenă mai mult să-ţi explic asta decât să nu simţi, să nu vezi, să nu ştii să întrebi, seara când ajung în garsoniera aia fără balcon. Eu trebuie să mă ascund de tine în baie ca să plâng pentru că nu ştiu ce să fac, pentru ca n-ai nici cea mai vagă idee prin ce dramă trec, prin ce vârtej emoţional, şi cât curaj îmi fac dimineaţa să-mi smulg din mine voinţe şi dorinţe, iar tu mă întrebi şi te miri în fiecare dinineaţă că de ce mă îmbrac iar cu panatlonii ăştia urâţi, că de ce nu mă mai machiez ca înainte, că parcă mă urâţesc special, când de fapt eu vreau să ma protejez de mângâieri străine, de vorbe nelalocul lor. 

 Şi asta pentru mine spune mai multe decât dacă te-aş înşela de sute de ori într-un an. 

 Chiar atât eşti de prost încât să crezi cu nu mă duce mintea să-mi creez un alibi? Doar atât ştii tu despre mine? Doar atât ai văzut? Păi atunci eşti liber de mine şi dacă suferinţa ta durează cât să-ţi lingi orgoliul afectat, dacă iubirea constă în doar "cu cine ai fost" şi nu în " n-am ştiut s-o fac să rămână", atunci habar n-ai de nimic despre mine, despre tine, despre noi şi totul, totul e o cumplită pierdere de vreme, aşa că hai să încheiem civilizat şi să rămânem prieteni invizibili unul altuia."

Zully Mustafa