marți, 3 februarie 2015

sunset

După-amiaza zilelor nebune. Mult praf afară. Soare pe masa de cafea. Aerul leneş stă. Noi nu ne mişcăm. Cu ochii la tavan, clipeşti rar. Ţigara ta s-a stins de mult. Vântul zbate perdelele lungi, translucide. Apusul soarelui face atât de mult zgomot. Totul ia foc şi totul se stinge dintr-o dată. Când dispare, mi-a îngheţat pielea.


2 comentarii:

Tot ce-ţi spune inima...