miercuri, 24 octombrie 2012

eu, tu şi virgula ce ne desparte

Eu sunt frumoasa anonimă cu care, orice bărbat întreg la minte ar vrea să se culce, pentru că frumuseţea mea i-ar complimenta şi cea mai înaltă imagine de sine pe care şi-ar putea-o crea. Trăiesc în paradisul fraierilior şi ştiu că nu o să ţină când orice jegos se gudură pe lângă mine să vorbim tot felul de căcaturi.
Dar eu ştiu ce vrea de fapt să spună. Totul se bazează pe un anumit tip de futai. Sexul e bun pentru o lună dar se transformă rapid într-o monotonie dacă nu devine o poartă pentru altceva anume : statut, poziţie socială, câştig economic, intrigi, dragsote.
Îmi vine să-i spânzur şi să le văd goliciunea din ochiii celor ce cred cu tărie în sinceritatea în relaţii. Ce plictiseală colosală ar mai fi. Nu? În relaţii nu este vorba de nimic mai mult decât de putere şi deţinerea controlului, cine fute pe cine, cui i-o dă mai bine celuilalt şi invers.
Am decis că trebuie să mă mişc mereu pe poziţii rapide, ca în cazul de faţă, pentru a obţine rezultate din care să-mi aduc satisfacţia optimă. Cu timpul şi învăţând mai mereu din greşelie altora, am descoperit că e mai bine să foloseşti farmecul şi rânjetul decât ameninţarea şi că întotdeauna falsitatea cruntă operează mai bine decât adevărul întârziat. Uneori trebuie să mă lupt din greu să ajung să cunosc pe cineva, iar la capitoul ăsta sunt deosebit de proastă.
Partea bună e că îmi dau seama. Mă mai şi amuz copios. A doua parte bună este că, într-un fel sau altul, tu eşti un fel de mine, numai că ai în plus două coaie, ceva mai multă experienţă de orice fel şi eşti mult mai capabil decât mine. Partea proastă e că tot ce am scris nu te interesează şi eu, deşi ştiu, tot scriu. Simt o nevoie feminină exagerată să-mi exprim în faţa ochilor tăi, toate ideile şi convingerile mele, deşi nu are niciun rost. Partea teribil de proastă constă în aprecierea şi înţelegerea ta.

3 comentarii:

  1. ''Ce plictiseală colosală ar mai fi. Nu? În relaţii nu este vorba de nimic mai mult decât de putere şi deţinerea controlului, cine fute pe cine, cui i-o dă mai bine celuilalt şi invers.''

    Aiurea, aiurea, aiurea...in relatii, ce fel de relatii. Nevoia de control este pentru frustrati care isi mascheaza frustrarea prin control si asta intr-o relatie. Pai sa vedem ce avem, avem gelozia ca masca, posesivitatea, monotonia futaiului invocata lejer pentru o despartire, sau monotonia timpului spus sec '' nepotrivire de caracter''.

    O relatie vine din start cu un esec, un esec pe care nu vrei sa-l accepti, sa-l constientizezi, aud de multe ori in jur, nu ma indragostesc pt ca sufar :))) rad in hohote. Tu stii ca nu stii sa iubesti, conditionezi cam tot, te iubesc daca ma iubesti, ma atasez daca te simt atasat...ar mai fi multe de spus, imi este teama sa nu vorbesc singur :) Pe curand, ti-am descoperit postarea din greseala cautand cu totul altceva.

    RăspundețiȘtergere
  2. la aceasi parere am ajuns si eu... desi, putin diferita nu stiu cum te manifesti tu dupa ce ai realizat asta, mie unul mi se taie fix inainte sa fiu cu o oarecare, dupa un filt la plictiseala
    am realizat asta dupa ultima relatie, unde am vrut sa-mi dovedesc ca aspectul conteaza, dar nu ar trebui sa aiba greutate... insa am avut surpriza ca dupa ce am acceptat fizicul sa observ ca lipsesc unele lucruri, lucruri dupa care tanjeam inconstient si pe care le regasem cateodata in fetele/femeile din jurul meu... culmea, lucruri rare sau conditionate de ce om este in fata lor...
    am ajuns ca un antisocial care se retrage din cauza dezgustului fata de ceea ce vede in jur, si sincer parca nu mai merita efortul
    conteaza mult cine este cealalta persoana si crezurile fiecaruia, asta face diferenta intre joaca/falsitate si sinceritate

    RăspundețiȘtergere
  3. Salut!
    Ai un blog interesant. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/
    :) Numai bine!

    RăspundețiȘtergere

Tot ce-ţi spune inima...