vineri, 31 august 2012

sunt eu, moartea. deschide că mi-e frig!

"tu provii din dorinţa mea de a amâna dorinţa",
când apusul ne zâmbeşte a ultima-oară,
dureros şi teribil de excitat
cât ţin toate nopţile de vară.
ţi-s apele tulburi cu valuri spumegând,
la fel şi ochii de-un albastru mohorât,
de mâine strugurii sunt gata copţi,
ura-şi face loc, început de septembrie.
înainte să mă laşi toamnei nebune,
îmi fac bagajele şi am fugit.
mă duc spre răsărit de soare
ca să-l mai văd odată răsărind.

joi, 9 august 2012

sunt plictisită

hei tu, buze cărnoase, pe care le-am sărutat şi ieri şi azi şi pentru totdeauna; sunt foarte disperată şi mi-e silă. felul în care ţi-ai făcut prezenţa în viaţa mea, m-a dat complet peste cap.
şi să ştii că te pricepi de minune să scoţi din mine minute preţioase pentru "mai stai". m-am despărţit de vara asta prematur, încă flămândă de mare şi nisip, ca să pot să te caut şi să te cunosc.
dar mi se rupe, înţelegi? mi se rupe de tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă. nu-mi pasă dacă o să fug după tine şi o să-mi pun sufletul la picioarele tale, doar îmi cer dreptul la fericire.
m-am săturat de toate astea, aşa cum s-au săturat merele răscoapte să stea în copaci. de data asta regulile le fac eu.
nu vreau să zâmbim frumos când cineva ne fute. nu în lumea asta. avem sădite în noi numai scârbă şi ură. şi sunt mii de oameni, de fapt creaturi ale iadului şi am să-i ucid odată pe toţi, unul cate unul, pe fiecare în parte cu câte un zâmbet perfid, poate şi câteva minciuni.
 ştiu ce-ţi poate pilea şi toate astea le împart cu tine, ca să nu mai jucăm prost şi să mimăm fericirea.
rămâie peste noapte, aici, şi viaţa o să fie un pic altfe.
ai grijă de tine, nimeni să nu mi te fure!