luni, 9 iulie 2012

nimic

să gustăm din nori,
ca şi cum va fi ultima speranţă
şi să facem rost de câţiva actori,
care trăiesc din extravaganţă.
hai să-i lăsăm pe ei,
că toamna asta a picat nespus de aşteptată,
poftim inima mea şi o parte din chei
că poate te găsesc acolo mâine dimineaţă.
şi urlă pereţii de plăceri nebănuite,
cum strugurii pe jumătate copţi
s-au transformat în coji poleite,
stafidite, de mulţi amanţi.
uite şi uită, culoarea sânilor,
cum în prag de toamnă par gutui,
şi mai ai de aşteptat căci ei sunt tardiflori,
primăvara vor ieşi mulţi lăstari.


Un comentariu:

Tot ce-ţi spune inima...