marți, 22 mai 2012

4:09

 tânjesc după ploi şi zbor pe cai albi şi goi
sunt departe acum
privesc deschis, cu ochi mari şi verzi
apusul.
mie îmi place să mor, să gust mereu doar vântul
că după ploi
mă murdăresc pe mâini, încercând să desenez
apusul.
şi hrana poftei mele nebune, de după ploi scăldate
sunt mereu senzaţii,
şi am să vreau, să văd, să simt
apusul.

2 comentarii:

  1. Poate ca apusul de aseara a fost atat de minunat datorita tie. Multumesc pentru el.

    RăspundețiȘtergere
  2. "mie îmi place să mor, să gust mereu doar vântul". :) ai un stil atat de... liber. e ca si cum nu ti-ar fi niciodata frica de nimic, si te-ai bucura de orice, pana si de cele mai neobisnuite lucruri. tu infrunti frica cu placere.

    RăspundețiȘtergere

Tot ce-ţi spune inima...